Pages

17 martie 2010

Trist

Azi plang. Lacrimile cad si uita sa se mai opreasca. Simt cum ceva ma apasa greu si nu pot respira.
Azi sunt trista. Si daca asa ma simt eu, nu vreau sa ma gandesc cum se simt ei. Nu vreau sa ma gandesc cum si ei simt rupturi in piept si simt ca le pica cerul in cap. Nu vreau sa ma gandesc ca oamenii care m'au facut sa zambesc si cu care am crescut, indirect, 10 ani de zile, acum sunt tristi, plang, fetele le sunt palide si nu mai au nici un gand. Nu vreau sa ma gandesc la ea. Cum se simte ea. Cum plange ea. Cum sufera. Cum isterizeaza.
Azi nu mai am chef de nimic. Si totusi as vrea sa am pe cineva langa mine care sa ma scape de tristetea asta.

Azi e o zi trista. Pentru noi toti. Toti cei care au crescut si s'au maturizat o data cu teatrul.