Vis

Azi ma simt incredibil de inspirata [sau doar ma prefac]. Nu'mi aduc aminte ce am visat azi noapte asa ca o sa inventez ceva [adevarat sau imaginar depinde cum iti place]. O poveste. Una frumoasa. Una fara sens, in care frazele sa nu se lege. Ba nu. Una frumoaa fara sfarshit. Sau una ... in fine. Scriu si la sfarsit vad ce'mi iese :] .

Vineri. 6.30 dimineatza. In capatul strazii este un hotel, nici mare, nici mic, ce sta adormit in bataia adierii de dimineatza. Nu are decat 6 etaje. Pe fiecare etaj doar 5 camere. Fiecare camera are culoarea lanului de grau in mijlocul verii si uneori reflexiile razelor de soare le face sa para niste portocale mari, patrate. Pe afara hotelul e alb. Alb de zapada. Cand il vezi ai impresia ca ai halucinatii si ca ai ajuns la polul nord. Geamuri mari jos, la restaurant, albe, sunt deschise pentru a aerisi incaperea. La receptie strajuiesc doi baieti tineri, nu prea frumosi, dar nici urati. Unul e blond cu ochi nergi [ce combinatie si'a gasit si el]. Fata bine conturata, barbie patrata, gat inalt, ochi mari, vioi, buze subtiri de parca cineva le'a supt in timp ce'l sarutase. Celalalt e saten deschis dar in combinatie cu bronzul, aproape aramiu, de pe piele pare blond. Ochi aproape inchisi [de somn], caprui, cu gene lungi si intoarse de parca invelesc pleoapele. Restul trasaturilor nu se zaresc bine, sustzinandu'shi cu palmele obrajii. O doamna se plimba pe hol, plictisita, sictirita. Expresia fetei ma determina sa nu o privesc prea mult. Imbracata intr'un sarafan albastru, parca prea albastru, cu pantofi cu toc de circa 7 cm, se unduieste pe ritmul pasilor pe care ii face. N'am observat niciodata cat de negru e parul ei. Afara, pe terasa mica, se vad urme de picioare pe piatra rece. Probabil cativa tineri si'au petrecut noaptea pe malul apei. Multi obisnuiesc sa faca asta, dar nu multi rezista pana dimieata. Apa devine din ce in ce mai rece, iar nisipul aproape se simte ca gheata, in comparatie de cum e el in toiul zilei. Liftul urca si coboara in continuu. Omul de servicu se plictiseste sa stea in el tot timpul incat in unele nopti apasa aiurea pe butoane, ca un copil mic, ce crede ca sunt bomboane si nu le poate lua de pe perete.

Camera 21. Cum intri, in stanga e o alta usa. Alba. Fara geam. Probabil acolo e baia. Daca faci cativa pasi poti zari patul pentru 2 persoane, folosit doar de una, cu asternuturi de culoarea ghiocelului. In dreapta si in stanga lui sunt 2 masutze mici, patrate, scunde pe care stau ametite parfumuri, rujuri, cutiute de machiaj, telefoane, un portofel, bilete de tren, o sapca si o lampa pe care greu o poti vedea. Pe perete, deasuprea patului, un tablou mare intruchipand podul Brooklyn atarna nestingherit. Vizavi de pat se afla un fel de sifonier, dar scund, cu 3 sertare late, iar deasupra un televizor micut. Geamurile inalte sunt acoperite de 2 draperii subtiri, ce imita bumbacul, rosu inchis. Usa ce da pe balcon e intre-deschisa. Balustrada e proaspat vopsita si vopseaua straluceste. 2 fotolii comfortabile, intre care un frigider alb, se uita cum valurile navalesc pe mal. Nu am mai vazut pana acum la vre'un hotel frigider pe balcon. In pat leneveshte cu ochii inchisi o fata. Deshi e imbracata subtire si e invelita, poti trasa cu usurinta curbele trupului ei prin aer. Parul nu prea lung, cam pana la umeri, castaniu se odihneste pe perna alba, in timp ce fatza ei este afundata in ea. O mana ii este bagat pe sub cearceaf, iar cealalta atarna pe marginea patului. Ii poti vedea cu usurinta unghiile lungi, verzi, ce'ti atrag atentia si parca zbiara sa le bagi in seama.

Un tip da buzna in camera facand destul zgomot incat sa o trezeaca pe fata, dar aceasta nici nu deschide un ochi. Nu misca o geana. Daca te uiti cu atentie la el, poti intr'adevar sa spui ca e frumos. Statura lui inalta si bine proportionata te lasa cu gura cascata. Parul negru ciufulit de dimieatza zici ca are tepi. Este imbracat numai in niste pantaloni albi, subtiri, din in, ii ajung doar pana la genunchi. Se aseaza usor langa patul ei o mana i'o ia si o pune in palma lui, iar cu cealalta mana o mangaie incet pe cap neteziundu'i parul. Ea isi intoarce capul si deschide ochii. Un zambet isi face aparitia pe chipul ei. El o ia de mana, o ridica din pat si ii arata marea. Ea a inteles ca trebuie sa fuga repede pe plaja incat sa prinda rasaritul, asa cum promisese cu o seara inainte. Cei doi ies pe terasa de jos si apoi merg desculti pe nisip pana aproape de marginea marii. Ea merge inainte, el in spatele ei privindu'i mersul mladios. Se aseaza pe nisip. Ea isi incolaceste picioarele in pozitia turcilor in timp ce el se pozitioneaza normal, cu picioarele intinse in fata.

-Nu am mai vazut de mult un rasarit.. suspina ea.

-Acum nu mai conteaza.. concentreaza'te doar pe ce vezi. raspunse el promt.

Ca niste sulite ce strapung corpul unei fiare, razele soarelui incepu sa strabata cativa nori ratacitori, parca pierdutzi de familiile lor. Reflexia razelor in apa lumineaza marea si in larg se pot observa pestii voiosi ce isi joaca jocul lor zilnic. Coralii se vad ca niste munti in miniatura si unii au forme cat mai ciudate. Ca niste ozn'uri. Doar ca sunt pe fundul marii. Cerul a devenit o coaja de portocala mare combinata cu fructul de grapefruit. Culori calde iti incalzesc ochii numai uitandu'te la ele, iar marea devinde mai pashnica.

Ea isi ridica ochii de pe orizont si se uita la chipul lui. Acum realizeaza ce trasaturi fine are. Niciodata nu le vazute in bataia razelor de soare. El se uita la ea. Inima ei incepe a bate atat de tare incat poate fi auzita la mile distanta. "Este atat de frumoasa, atat de... perfecta!" se gandea el. Ochii ei din caprui devenira aproape vishinii din cauza luminii. Ea ii cuprinde bratzul puternic si il strange la piept ca un copil ce imbratiseaza piciorul mamei, fiind prea mic pentru ai ajunge macar la talie. El o ia in bratze si o aseaza in fatza lui, cu spatele la rasarit; ii pune picioarele pe langa picioarele lui si mainile i le lasa libere. Mainile lui ii mangaie ushor chipul. Bratzele ei se incolacesc in jurul gatului lui, dar ii dau drumul repede, ele coborand pe umeri, pe bratze, pe coate, pana la varful degetelor. Pare de vre'o 26-27 de ani, dar mainile il tradeaza. El o apuca de coapsele bronzate si o trage mai aproape de el. Ea se uita cu ochi mari drept in ochii lui si inima incepu sa'i bata mai tare. Auzindu'i ritmul, el o imbratziseaza calduros pe fata si o saruta ushor pe umar. Ea ishi ridica, capul si il privi din nou. Se sfieshte un pic apoi o saruta pe buze, pe gat si pe piept. Ea se ridica brusc si incepe sa alerge spre mare. El o urma. Intra in apa dupa ea, se scufunda si se ridica la suprafata. Se uita dupa fata dar ea nu mai este. Se scufunda iar si cand deschise ochii la suprafata se sperie. In fatza i'a aparut peretele de culoare portocalei. In jurul lui sunt tot felul de haine colorate aruncate la intamplare. Privirea lui se schimba brusc. Ochii negrii nu mai etaleaza caldura de mai devreme. Acum sunt reci, goi, furioshi. Se scoala din pat si merge spre balcon. Deschide usa, iese si ramane uimit. Pe marginea marii stau doi tineri inlantzuitzi cum statea el cu ea.

E oare realitate sau un vis in continuare?

Gata. Am batut campii putzin si azi :)) Poate revin mai tarziu. Sau poate nu. Nu'mi pasa. Oriqm nu citeshte nimeni ;))